În perioada 18 iunie – 15 iulie 2025, Institutul Italian de Cultură din București găzduiește rezidența artistică a Sarei Lepore (Carpi, 1999), artistă vizuală și fotografă a cărei cercetare se concentrează pe fotografie, video, performance și practici transmedia. Sara Lepore acordă o atenție constantă relației dintre conținut și conținător, adesea declinată într-o cheie narativă și materială, cu scopul de a declanșa reflecții asupra limbajului și sentimentului de apartenență. După cursul anual de fotografie documentară de la Spazio Labo’ (Bologna, 2020), a participat la cursuri interdisciplinare de formare precum Speciale 1825 – Fotografia Europea (Reggio 2022), Jest (Torino 2023). A obținut o bursă de studiu pentru masteratul „Filling the Gap” la Fondazione Studio Marangoni (Florența 2024). În 2025 a fost selectată pentru programul de formare Photograph-ER. Este studentă la Comunicare și Medii Contemporane pentru Industrii Creative la Universitatea din Parma. A expus în diverse locații, printre care A Pick Gallery (2023), Shado – Officine Fotografiche (2023), Centrale Festival (2024), Bucharest Photofest (2024), Institutul Italian de Cultură din București (2024), INSIGHT Foto Festival (2025) și Premio Ghirri – Giovane Fotografia Italiana – Fotografia Europea (2025). A fost selectată pentru programe internaționale precum Photomatch (Exposed, Torino 2024 și Fotofestiwal Łódź 2025), Fotodok (Utrecht, 2025) și pentru următoarea ediție a Yeast Photo Festival (2025). Operele sale au fost publicate în Perimetro, PhMuseum și în cataloagele Fotografia Europea (2022, 2025) și Combact Prize (2025). Din 2023 predă fotografie la școala „Mattarella” din Modena. Anterior, a susținut ateliere de fotografie la școala elementară „Radice” din Carpi și organizează workshop destinate diferitelor grupe de vârstă.
În proiectul său de cercetare din București, artista își propune să exploreze și să decodifice imaginarul tradițional românesc, acordând o atenție deosebită aspectelor sale estetice și simbolice. Elemente legate de cultura materială a teritoriului – forme, gesturi, haine, medii – devin punctul de plecare pentru a studia narațiunile identitare construite în jurul României, în interiorul și în afara granițelor sale. Departe de o perspectivă nostalgică sau documentară, inițiativa își propune să se joace conștient cu stereotipul idealizat al României rurale și autentice, adesea celebrată într-o cheie folclorică sau naționalistă. Tocmai în această tensiune – între memorie, stereotip și rezistență – își plasează Sara intervenția. Nu este vorba de o întoarcere în trecut, ci de un act afectiv și politic de rescriere. Aceste coduri, deși nu sunt transmise direct, sunt puse sub semnul întrebării, demontate, reinventate. Sara pornește de la o poziție ambivalentă: pe de o parte exterioară acestor simboluri, pe de altă parte profund implicată. Simte nevoia de a le traversa, de a le decodifica, de a le contamina cu propria experiență fragmentată. Gestul ei artistic este astfel configurat ca o reapropriere critică: nu pentru a confirma acele simboluri, ci pentru a le da un nou sens. Departe de reprezentarea exotică a tradițiilor, prin fotografie și instalație, ea pune sub semnul întrebării ideea de identitate ca bloc unitar și propune o gramatică vizuală alternativă: afectivă, parțială, disonantă.
